Aishah din Moldova

Care este rolul femeii (soţiei)? Partea II

septembrie 10, 2008 · 4 Comentarii

Am vorbit despre faptul că vom analiza care este rolul soţiei în ceea ce priveşte supunerea ei. Astfel, vom observa două exemple de supunere şi apoi vom vedea cum ar fi important ca să fie supusă soţia, conform textului 1 Petru 2:18-3:6

2:18 Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit.
2:19 Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare, şi suferă pe nedrept.
2:20 În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.
2:21 Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.
2:22 “El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug”.
2:23 Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.
2:24 El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.
2:25 Căci eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.
3:1 Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor,
3:2 când vă vor vedea felul vostru de trai: curat şi în temere.
3:3 Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor,
3:4 ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.
3:5 Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu, şi erau supuse bărbaţilor lor;
3:6 ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea “domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva.

Şi de asemenea Tit 2:3-5

2:3 Spune că femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuviincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să înveţe pe alţii ce este bine,
2:4 ca să înveţe pe femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţi şi copiii;
2:5 să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.

Mai întîi e necesar de a defini termenul “supunere”:

nicidecum acest termen nu înseamnă subjugat, robit, umilit, ci doar a asculta, în sensul de a răspunde în ascultare faţă de rangul superior.

Înseamnă oare aceasta că soţul este mai superior ca soţia, adică este el un rang mai superior? La această întrebare vom vedea răspunsul la sfîrşitul articolului după ce vom analiza următoarele modele şi aspecte:

Modelul de supunere a slugilor

Conform textului din 1 Petru 2:18-3:6:

- să fie supuse stăpînilor

Cel de-al doilea model observat aici este modelul lCum? cu toată frica

- Căror stăpîni? ce fel de stăpîni? Celor buni şi celor răi

- De ce supuse cu toată frica? pentru că este un lucru plăcut lui Dumnezeu, pentru cugetul lor curat faţă de Dumnezeu

- Dacă suferă să sufere întristare pe nedrept

- Să facă ce este bine, căci la aceasta au fost chemate

Cel de-al doilea model observat în textul de mai sus, 1 Petru 2:18-3:6,

modelul de supunere a lui Isus.

Astfel, învăţăm începînd cu versetul 21:

- Isus a suferit pentru noi ca să fie o pildă şui ca să călcăm pe urmele Lui

- N-a făcut păcat

- În gura Lui nu s-a găsit vicleşug

- Nu batjocura, deşi era batjocorit

- Nu ameninţ, deşi era ameninţat

- Se supunea dreptului Judecător

- A purtat păcatele noastre

Drept rezultat:

- noi suntem morţi faţă de păcat, trăim pentru neprihănire, suntem vindecaţi

Şi în sfîrşit să vedem acum care şi cum trebuie să fie

supunerea femeii  (soţiei)

Începînd cu Capitolul 3 din 1 Petru observăm:

- supusă bărbatului ei (şi celui care ascultă şi celui care nu ascultă Cuvîntul)

De ce? pentru a fi cîştigat prin purtarea ei (soţiei), care trebuie să fie:

- curată, în temere (nu cu frică faţă de bărbat, dar cu respect şi stimă), duh blînd, duh liniştit

De ce să facă astfel?  este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu

Din textul Tit 2:3-5, soţia să fie:

- cuviincioasă

- cumpătată

- nu clevetitoare

- nu dedată la vin

- să-şi vadă de treburile casei

- bune, blînde

- să-şi iubească soţul şi copiii

De ce? pentru ca Cuvîntul lui Dumnezeu să nu fie vorbit de rău

Înseamnă oare aceasta că soţia trebuie să stea doar acasă, că soţia trebuie să îngrijească anume de casă şi nimic altceva. că soţia să fie umilită, că soţia este o slugă, că soţia să fie înjosită de bărbat datprită rolului ei? NICIDECUM

De asemenea înseamnă oare aceasta că dacă soţul cere de la soţie să facă ceva ce este împotriva voii lui Dumnezeu ea trebuie să fie ascultătoare şi să îndeplinească? Nicidecum, doar că uneori soţia creştină care e căsătorită cu un bărbat necreştin poate aduce adesea motive de neascultare din cauza că el doreşte ceva într-un fel ce nu e conform Cuvîntului. Dar oare este aceasta adevărat, oare cu adevărat soţul cere mereu aceasta, sau e doar un motiv ca soţia să nu fie ascultătoare, adică să caute să facă ce doreşte ea? Totuşi în Coloseni 3:18 observăm:  Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul.

Deci este soţul un rang mai superior ca soţia? Am analizat modelul slugilor pentru că soţia este ca o slugă? Desigur că nu. Dacă ar fi să privim la poziţiile dintre soţ şi soţie, da ele sunt diferite, soţul fiind capul soţiei, dar aceasta nu înseamnă că el este acel rang superior. De ce? Isus şi Dumnezeu: poziţii diferite, dar sunt Una, sunt la fel. Acelaşi lucru e şi cu privire la soţ şi soţie, nu spun aceste lucruri fiindcă aşa vreau eu, fiindcă aşa îmi convine, dar fiindcă în acest mod ne învaţă Dumnezeu şi ce minunat ar fi dacă fiecare ar îneţelege roul său şi l-ar îndeplini corect.

În articolul de miercuri vom vedea care este rolul bărbatului, pot oare soţii să zîmbească ironic şi să se bucure că soţiile lor au acest rol înjosindu-le? Ce responsabilitate au soţii, este ea mai importantă ca cel al soţiei sau nu? Poate soţia să lucreze şi ea avînd un serviciu, sau doar soţul are această responsabilitate?  Vom răspunde la aceste întrebări şi la multe altele în articolul de miercuri. 

Categorii: Bărbatul & femeia · Răspunsuri · Social

4 raspunsuri Până acum ↓

  • roseinthedesert // septembrie 21, 2008 la 1:29 pm | Răspunde

    http://www.roseinthedesert.wordpress.com un nou blog crestin care a inceput sa graiasca doar de o saptamana :) Sa fiti binecuvantati!

  • Almekkan // septembrie 23, 2008 la 6:07 am | Răspunde

    Ma bucur ca scrii atit de bine in continuare. Mult succes si Dumnezeu sa te binecuvinteze.

  • DAN // februarie 23, 2009 la 11:48 am | Răspunde

    suntem credinciosi sot si sotie ;daca fac o binefacere fara sa stie sotul este primta de DOMNUL ISUS.sau este pacat ca nu stie sotul?

  • Aishah din Moldova // martie 10, 2009 la 8:59 am | Răspunde

    da, este primita, dar fiind ambii credinciosi si precum spune Biblia ca sotul si sotia sunt una, de ce sa nu stie si sotul? fiind una se primeste ca binefacerea o fac ambii, ca familie. si este important sa nu aveti secrete unul fata de altul, se pierde increderea daca ati afla ca sotul face ceva pe ascuns, asa e? sunteti UNA si hotaririle tin de sot. sper ca ati inteles explicatia. daca doriti mai detaliat scrieti. Binecuvintari!

Scrieti un comentariu